I. PRELIMINARII
Observaţii generale
Portofoliul cu titlul Soponu' șî spălatu' - meșteșuguri străvechi este realizat de elevii participanţi la cercul de folclor "Lacrimă de dor", cu scopul de a ilustra istoricul spălării tradiționale şi procedeul de preparare a săpunului, urmărind particularităţile întâlnite în gospodăriile din Băla, Vătava și Adămuș, din județul Mureș.
Ca metodă de lucru s-a folosit interpretarea informaţiilor redate în materiale bibliografice, şi a datelor culese direct pe teren de la 17 informatori din zona cercetată. S-au utilizat anchetele pe teren, interviurile cu localnicii, şi s-a apelat la documente existente în arhivele locale. În redarea textelor s-a folosit transcrierea fonetică.
Studiul a pornit de la un chestionar aplicat elevilor din şcoală privind tehnici străvechi de spălare. În urma interpretării rezultatelor, membrii cercului de folclor au demarat o acţiune de cercetare în trei localităţi aflate în nordul, în sudul și în centrul judeţului, realizând tabele sintetice privind caracteristicile tehnicilor de spălare a rufelor și a modurilor de preparare a săpunului în zona judeţului Mureş.
Rezultatele obţinute au fost prezentate în cadrul concursului Proiectului Internaţional "Spiritualitate locală".
Scopul cercetării
Scopul urmărit în demararea proiectului Soponu' șî spălatu' - meșteșuguri străvechi, a fost acela de a demonstra valoarea produselor tradiționale din satele județului Mureș.
Elevii au identificat reţete de realizare a săpunului, aşa cum se făceau în satul bunicilor, le-au notat caracteristicile, dar au învăţat și să le realizeze.
Zona cercetată
Comuna Băla este situată în centrul judeţului Mureş, în zona dintre pârâul Şar afluent al Mureşului şi pârâul Milăşel afluent al râului Lechinţa. Se învecinează cu comunele Fărăgău, Râciu, Crăieşti, Ceuaşu de Cîmpie, Glodeni. Băla are în componenţă 2 sate: Băla şi Ercea [Judeţul Mureş, (Ghid turistic), Târgu Mureş, 1972, p 159]. Comuna a fost atestată documentar în secolul al IV-lea, în anul 1327 cu numele de Băla. [Cornel Suciu, Dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania, vol. IV, (litera V) Bucureşti, 1967, p 255] Numele provine de la omul care a venit prima dată în acea zonă, care se pare că era un om bălan.
Răscoala ţăranilor din anul 1784, a avut adepţi şi în aceste locuri - documentele vremii vorbesc despre 10 ţărani din Băla, care, după înfrângerea răzvrătiţilor, au fugit în principatele române. [Marian Vâlcu, Monografia comunei Băla, Editura Nico, Tg Mureş, 2012, p 18]
La revoluţia din 1848 au participat şi locuitori din comuna Băla. La Marea Unire, de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, a fost prezentă şi o delegaţie a comunei.
Comuna Vătava este aşezată la extremitatea nord-vestică a judeţului Mureş, învecinându-se Şieuţ, Deda, Ruşii Munţi şi Brâncoveneşti. Cele trei sate ale comunei, Vătava, Râpa de Jos şi Dumbrava [Judeţul Mureş, (Ghid turistic), Târgu Mureş, 1972, p 159] sunt situate din punct de vedere geografic în zona premontană a Câmpiei Transilvaniei.
Acest spaţiu a fost locuit din cele mai vechi timpuri. În nord se afla cetatea dacică de la Rîpa [Ioan Gîju, Dorin Voicu, Dicţionar geografic, Judeţul Mureş, Casa de Editură Petru Maior, Tg-Mureş, 1999, p. 53]. Pătrunderea slavilor este atestată în zonă, prin descoperirea unor fragmente de ceramică. Centuriile "Şoimii Carpaţilor" s-au înfiinţat în 1928, cu sedii şi în Bistra Mureşului. [Vasile, Natea, Sub stindardul Astrei, Cluj, 1939, p. 15]
Comuna Adămuş este aşezată în partea de sud-vest a judeţului Mureş de o parte şi de alta a râului Târnava Mică. Din componența comunei fac parte satele: Adămuș, Chinciuș, Cornești, Crăiești, Dâmbău și Herepea.
Satul Adămuș este atestat documentar în anul 1405. Numele comunei provine probabil de la întemeietorul așezării: Adam moș.
Din anul 1659 unitarienii au depus jurământul principelui Acațiu Barcsay.
În urma participării țăranilor la revoluţia de la 1848, cîţiva dintre ei sunt pedepsiţi cu spînzurătoarea.
O nouă existenţă dobîndeşte satul după 1918, când îşi trimite delegaţi şi reprezentanţi la Marea Adunare de la Alba Iulia [Valeria Feier, Adămuș, studiu monografic, Editura Napoca Star, Cluj Napoca, 2009, p. 29-33]